Mi-as pune inima pe foaie
insa nu stiu ce sa fac,
sa o lipsec,s-o desenez sau mai bine sa mi-o pictez.
Daca m-as apuca sa o lipsec,s-ar putea ca intr-o zi
razgandindu-ma sa o vreau inapoi
iar daca as vrea sa o desenez
i-as face colturi si ar rani pe oricine s-ar apropia
insa daca m-as apuca de pictat
oare ce culoarea ar lua?nu as vrea sa fie nici prea rosie,
nici prea gri si nici prea mov mai degraba asa
alba cu storpi de rosu,gri,mov si roz
si uneori doar uneori sa aiba colturi,
sa alunge raul,
alteori sa ramana acolo tintita pe o hartie
ca sa nu o franga nimeni.
Dar cine stie in ce s-ar transforma de nu ar fi a mea?
Un comentariu:
frumos finalul!
intr-adevar, inima, in momentul in care o punem pe tapet, nu ne mai apartine. apartine celor pentru care o scoatem din piept. ce fac ei cu ea, e deja problema lor. e drept ca noua ne ramane golul si durerea, dar asa ne trebe cand ne-o facem cu mana noastra.
dar e asa de bine....
Trimiteți un comentariu