Persoane interesate

vineri, 28 martie 2008

Spre drum

Nu te mira daca intr-o zi voi disparea...
ti-am spus ca nu te voi insoti tot drumul,
nu trebuie sa fii trist,pentru ca asa e mersul lumii.
Te voi insoti pana la luna si inapoi,
pana in mare si mai incolo...
uite vezi...iti las ca amintire razele de curcubeu
si ciripitul cald al pasarilor...
dimineatea roua te va imbratisa...iar seara iti
voi spune noapte buna prin soapte de amurg...
nu uita...cand sufletul tau gol...va incerca sa absoarba toate temerile lumii...
voi fi acolo,te voi lua te mana si am sa iti arat pe unde sa mergi...
astepta...si asculta-mi soapta...izvorata din inima ta palpanda...
asemenea florilor de zapada...

asa ca,acum e timpul sa te uiti spre drum
sa ramai asa cum eu te-am invatat sa fii.

marți, 18 martie 2008

Eclipsa anatomica

¨Nu privi inapoi la mine...
s-ar putea ca privirea ta sa ma arda.
Nu-mi atinge nici macar mainile, mi-e tare teama ca ai sa ma ingheti.
Poate ar fi mai bine sa ma parasesti,
a sosit timpul cand eu nu mai depind de cuvintele tale...
ma vezi? sunt viu chiar daca tu m-ai purtat prn toate tenebrele lumii.
Nu-mi lua identitatea,lasa-ma sa ma recunosc
sa stiu de unde am pornit si sa fiu ceea ce imi doresc eu.

Nu te intoarce...uita-ma.
Acum las sa cada duhurile calde ale lacrimilor mele
stiind ca dincolo de maine nu te voi mai zari,
te sterg din gandul meu ca pe o maintire mult prea dureroasa.¨

Asa sunau cuvintele sufletului...care urma acuma sa paraseasca celula calda a trupului.
Se simtea liber ca adierea de vant...nimic nu-i mai statea in cale...poate doar aerul
unei dimineti cu flori inghetate pe pamant,
pamantul era pustiu ca o lumina fara stralucire...
Oarecumva era eclipsa sufletului si a trupului.
de a-si pastra identitatea.

miercuri, 5 martie 2008

Oglinda opaca

Cat de bine se aseaza indoielile in sufletul meu...
asemenea scoicilor de pe malul imens al marii.
E ciudat cum uneori caut si acum jumatatea aceea pierduta
a sufletului meu.
Poate in somn, in timpul noptii toate duhurile noastre se intalnesc intre cer si univers.
De ce ne e teama sa ne trezim?
Pentru ca visul continua chiar daca somnul s-a desshirat,ca pulberea.
Cum ar fi daca am putea cuprinde in mana aura boreala si curcubel lumii?
Sigur ne-am simti mai fericiti
cu un gram, mai nemuritor decat ieri.
Imi imaginez ingerii stand pe culmile pamantului,
razand cu gingasie de naivitatea omeneasc,
si in acelasi timp plangandu-ne soarta prea murdara de a le vedea urmele aripilor.
Fugim de noi insine pentru ca ne e teama
de oglinda uzata a sulfetului nostru,prea opaca...

marți, 4 martie 2008

Anatomia trupului si sufletului

Nu inteleg caderea noptii,
si nici impletirea amurgului...
sau cum dintr-o creanga uscata rasare viata.
Toate tainele lumii parca stau ascunse de ochii mei,
asemenea stelelor de mare.
M-as uit in adancului trupului meu
in celulele zglobii ale inimii...
as fi curiasa de miscare sangelui,
de functia tuturor organelor mele.
Cine imi angreneaza miscare?
Durerea si tacerea?
De cata stradanie e nevoie ca sa imi descifrez numarul gandurilor,
poate ele sunt asa de multe incat nici nu mai au numar.
Poate nu imi e chiar atat de trista visarea...
Raman uimita de oscilatia trairilor mele,
le-as putea asemana cu palpaiala razelor de soare ascunse dupa nori...
Acum zambesc si imi dau seama ca toata faptura e un...neinteles mister.

luni, 3 martie 2008

Sansa...sau viata

Ma indragostesc de ramura ciudata a unui copac,
de parca el ar fi singura salvare de care as avea nevoie.
Nu vezi...mii de ani trecuti peste ochii mei neindeletniciti
De soarta trista a lumii.
Poate fiecare raza de lumina are povestea ei,
asa cum fiecare val de mare se naste din incolaceala marii si a pamantului.
Caut linistea aceea eterna care m-ar putea purta pe trepetele cerului.
Pe zi ce trece parca un transplant de fiinta ar avea loc in sufletul meu,
incep sa nu-mi mai apartin ,
sa nu vad Soarele prin ochii mei
si nici sa nu simt durerea cu spinarea mea.
Cine stie ?Undeva in adancului necunoscut a Universului se petrece o schimbare,
fara zgomot,fara zarva mare...
S-ar zice ca batranul pamant devine tata...tinand acum in brate
o viata noua...o alta sansa...de a trai si de a ne fericii,
sacrificandu-si fiica astfel in numele divinitatii.