Persoane interesate

sâmbătă, 28 iulie 2007

Aici...adio

Imi las aici gandurile,trairile si uneori,chiar tanguierile.
Plec ,plec intr-o lume indepartata
Nu ma intreba cand ma voi intoarce,
Pentru ca nici chiar eu nu stiu,
Stiu doar ca voi fi plecata timp indelungat...
Te rog sa nu ma cauti
Pt. ca acolo unde voi merge eu
Tu nu poti pasi.
Crede-ma e mai bine asa
Tu aici iar eu acolo,nu plange
Lacrimile tale nu ma vor mai face sa dau inapoi
Timpul iti va vindeca usor ranile.
Lasa-mi mana,nu-mi face desparirea si mai grea,
Nu stiu ce voi mai face;
Ma gandesc doar la sangele ce imi va inunda inima
Si la suferintza care mi-a fost ingaduit s-o suport.
Plec,dar nu pentru ca nu te mai iubesc,
Ci pentru ca am nevoie sa ma regasesc pe mine insami
Si lume de unde am pornit.
De aceea ,acum ,te rog ,iarta-ma pentru durerea ce ti-o provoc.
Ramai cu bine.
Iubire oarba...

Crede-ma, ti-as spune ca te iubesc,insa stiu ca ar fi mult prea repede...
Mi-ai spune ca nu poti iubi un om fara macar sa-l fi vazut vreodata,
Dar atunci spune-mi,de ce imi intelegi sufletul?
Si de ce imi soptesti exact cuvintele de care am nevoie.
Poate in tine imi gasesc alinare
Si urechea ta e filtrul prin care- mi trec durerea.
As vrea sa te privesc in ochi
Si sa-ti vorbesc fara cuvinte,
Sa te imbratisez si sa te sarut.
Oare chiar nu vezi ca ma sfasii in bucati in fata ta?
Si ca ori de cate ori imi spui
Ca trebuie sa iubesti,imi sangereaza inima...
Oare de ce mi-a fost data sa te cunosc
Daca tu,nici macar nu poti fi vazut de mine?
De aceea te rog,nu-mi frange inima
Deschide-ti mai bine ochii
Si observa ca eu tin la tine,
Chiar daca risc sa ajung o adiere de vant.
Departe de fericire


Oare cat de departe poate fi fericirea?
Dincolo de cer,
Sau poate dincolo de pamant...
Nimeni nu o poate zari,asa cum nimeni nici nu o poate simti
Decat doar pt.cateve momente.
Uneori parca ar fi doar la o adiere de vant distantza
Alteori e asa departe incat ai zice ca e la capatul Universului.
Doamne,de ce ne e dat sa tanjim dupa atata iubire ?
Ca fiintza noastra moare incet,

Ca o inima in glastra.

vineri, 27 iulie 2007


Scrisoare

Ma gandeam sa-ti scriu o scrisoare,
Una obisnuita,in care sa te intreb ce mai faci;
Mi-am luat ca hartie pajistea verde a campiilor
Iar ca stilou ,albastrul inchis al marii
Nu stiam cum sa incep,dar vroiam sa-ti spun ca nu te-am uitat
Si nici nu te voi uita vreodata.
Imi adusesem aminte de clipele petrecute impreuna,
De zambetul tau cald
Si de vocea-ti plapanda,
De toamna, care ne-a despartit,fara ca noi sa ne dam seama.
Mi-am semnat scrisoare
Cu picaturi cristaline de lacrima,
Ce imi curgeau siroaie de pe obraz,
Insa in final,ma gandeam cum sa ti-o trimit,
Cand tu, erai dincolo de cer.
Stralucire

Eu dau lumina Pamantului,
Aruncand stelele asupra lui
Care-i lumineaza si cel mai adanc intuneric.

Eu dau lumina Soarelui
Care isi ia energia din sufletul meu.

Si eu arat lumina ingerilor
Indrumandu-i spre oameni,
Ca sa-i invete cum sa zboare
Atunci cand aripile lor de mult s-au vestejit.

joi, 26 iulie 2007

Iubire

Iubire ,doar noi ne stim bataia armonioasa a inimii,
Care uneori rasuna pana dincolo de oceane...
Tu esti cerul nemarginit
Iar eu sunt pamantul finit.
Dragoste noastra e inirea dintre ape si uscat,
Rasaritul soarelui e sarutarea noastra iar lumina Lunii
Ne e imbratisarea.
Iubire, cum stii tu
Sa-mi ghicesti cuvantul
Si sa-mi pictezi conturul,
Cum stii sa-mi umpli parul cu flori
Si sa-mi imbraci sufletul cu picuri de roua.

miercuri, 25 iulie 2007

Fericire


Fericirea mea sunt apele cristaline,
Care imi oglindec chipul.
Visarea mea sunt muntii,
Care imi privesc gandul,
Dreagostea mea cerul,
Care imi oglindeste ochiul.
Ma inchid...

Uneori ma inchid in mine,
Asa cum inchide cerul soarele...
Ii acopere stralucirea si ii distruge frumusetea.

Uneori ma inchid in mine
Precum floarea noptii
Doar ca sa-mi ascund durerea.

Alteori insa
Ma inchid in mine
Doar ca sa nu mai aud strigatul lumii
Si galagia suferintei.
Totusi,in fiintza mea tulburata
Imi gasesc linistea,
Ascultadu-mi fiecare bataie a inimii
Si contemplad chiar propriul meu Univers.

luni, 23 iulie 2007


Despartire


Iubeste-ma,pana nu se asterne noaptea,

Ca nu cumva,nevazandu-ma

Sa ma uiti,

Iubeste-ma,pana nu se despica cerul de pamant,

Caci atunci dragostea ta

Pt. mine va fi spulberata.


Nor


Norul meu e prea tanar

Ca sa cunoasca nemurirea.

E prea fraged si plapand

Ca sa te auda plangand.

El trece prin viatza asa cum ,

Uneori acul trece prin ata.

Nu are ochi dar are inima

Si vede de sus tot pamantul

Cu ochii inimii.

Lumea lui e acolo sus

Si nu poate fi adus

Aici jos in lumea de apus.

joi, 19 iulie 2007



Nu-mi aduc aminte

Nu-mi aduc aminte sa fi fost prietena cu marea

si nici macar cu nisipul ,insa ele ,zarindu-ma,imi strigau numele,

Imi aduc doar aminte ca trecusem pe aici candva,dar nici nu mai stiu cand...

vineri, 13 iulie 2007

Zbor

Am inchis ochii si parca visand
Simteam cum imi cresc aripi
Pana dincolo de cer.
In bataia lor rasunau muntii si apele
Si se cutremurau iernile.
Zburam printer nori,printer stele,
Pana cand o mana din cer
Mi-a desprins aripile,
Si am cazut iar la pamant
Ca un uliu ranit de vant.
Si acum simt
durerea lor
Stiu ca ele imi apartin.
Si poate mana din cer,
Intr-o zi mi le va tamadui
Cu mangaiere.
Pentru tine

Iubire,si acum stiu ca ma iubesti,
La fel cum iubeste ziua soarele
Iar luna stelele.
Stiu ca iti place sa asculti bataia inimii mele
Si sa-mi strangi mana
Atunci cand pasim printer clipe grele.
Dar sufletul meu,mult prea tanar
Si dornic dupa iele
Nu-ti ingaduie sa pricepi
Ca eu nu raman captiva
Intr-o colivie cu durere.
Albasrtu deschis

Cand zilele de vara sunt de un albastru deschis
Atunci imi amintesc ca viatza mea e un vis.
Si marea si sangele-mi sunt albastru deschis
Insa nu oricine le poate intelege chemarea
Pt. ca doar soptindu-le iubirea
Le poti auzi cantarea
.

Tacerea Universului

Tacerea Universului

In zadar as cauta sa prind vantul
Daca el alearga la fel ca si gandul.
Si tot in zadar as incerc
Sa impiedica lumea de a se spulbera.
Sunt fericita ca pot sa ating Soarele
Si ca pot contempla luna.
Mi-e bine stiind ca stelele
Lucesc doar ca sa-mi
Lumineze mie,noaptea,calea.
Dar ma tot intreb
Ca in linistea haotica a cerului
Care e tacerea Universului?
Necuprins

Sufletul meu cuprinde cerul instelet,
Ca pe o umbra a veacului trecut.
De fapt cine sunt eu ca sa traiesc in acest Univers complex?
Acum tac,gandindu-ma ca poate,
Daca intr-o zi trupul meu ar gusta din negreatza pamantului
As face parte din infinitul necuprins,
Si sangele meu ar ininda toto pamantul,
Fara a mai avea vreun ragaz
Sa se intoarca in lumea asta intunecata.
Iubitule


Iubitule cat as vrea sa-mi iubesti si fiintza nu doar trupul.
Deschide-ti urechea ca sa-mi asculti suflarea,
Deschde-ti ochii ca sa-mi privesti zdruncinarea
Si deschide-ti inima,ca sa-mi cuprinzi idea.
Poate ca nu mai vorbim aceeasi limba,
Poate ca nu mai gandim aceeasi nota,
Si poate, k eu, suflet zbuciumat,am ramas in urma ta
Atunci cand tu ai pasit inaintea mea.

Alterego

Imi aduc bine aminte,eram asa de singura
Incat auzeam caderea picurilor de ploaie de pe frunze.
m-am ridicat si am inceput sa te creez.
Mai intai ti-am pictat doi ochii,buze,obraji,
Apo am inceput cu mainile ,picioare si restul corpului.
Erai aproape gata cand mi-am adus aminte
Ca eu ,de fapt ,nu eram in stare sa-ti insuflu viatza.
Asadar am luat ,o stea de pe cer si ti-am pus-o in loc de inima,am luat luna ca sa-ti lumineze pielea si privirea,am luat apoi soarele ca sa-ti lumineze gandul.
Acum erai aproape om,te asemanai asa de mult cu mine…dar totusi imi era tama
Ca vei fi imperfect,la fel cum sunt eu.
Eram singura care-ti cunostea gandul si trupul
Si vroiam sa fac din tine
Un alt eu pt.mine.

Mister

Am intrebat cerul daca nu cumva imi cunoaste misterul…
Mi-a spus k e prea devreme
Sa-mi rapunda,sunt prea tanara
Ca sa-I cuprind intelesul.
M-am dus apoi si am intrebat marea
Daca nu cumva imi cunoaste ardoarea?
A spus k eu sunt copilul rupt din sine
Si ca imi cunoaste pana si suflarea.
La urma m-am indreptat spre munti.
Erau asa cum ii steam eu,batrani,osteniti
De oboseala veacurilor dar totusi,vii.
Ei mi-ai spus k sunt dulcea lor visare
Si ar vrea,pe z ice trece tot mai tare
Sa-mi simta imbratisarea.

Doamne……

Doamne,tu creator nemarginit
Ce traiesti din infinit
Ne cunosti pe fiecare
Dupa fapta si ardoare.
Nu lua inseama razvratirea
Si nici macar urigia.
Mai lasa-ne o zi
Sa traim cu tine in gand
Pana cand nu ne vei lovi plangand.

Nucul

Umbra deasa,ca o mireasam
Lasa in casa o lata fatza.
Raza calde de soare
Ce nu patrund indeajuns
In fiintza ta necugetata.
Tu cu umbra ta acoperi pamantul
Si ucizi legamantul.
Aroma ta otravitoare
E mai biruitoare
Decat lacrima cerului,izvorata
Din inima Universului.
Plimbare

Sub clar de luna
Stateam eu si cu tine,
Ne uitam la stelele care cadeau
Si in caderea lor ne purtau
Spre planete nevazute inca.

Sub clar de stele
Ne sarutam intruna
Pe muntele cu struna;
Ce ne indemna spere luna.


Sub raze de soare
Ne plimbam noi doi
Intr-o lume ce e instare
Sa uicida orice incercare
De plimbare.


Toamna

E din nou toamna,cand frunzele cad si mor
Se vestejesc pt.a nu stiu cata oara.
E din nou toamna,
Cand cerul plange dupa veselia ce a trecut
Si dupa iubirile,ce,poate le-a pierdut.

E din nou toamna,
Si in sufletu-mi atins, de moarte
Simt cum se napadeste tacerea peste toate.

Imi par….


Imi par asa de cunoscut
De parka toata viatza m-a durut
Ca nut e-am cunoscut de la inceput.
Si acum,poate, ma gandesc ca intr-o alta viatza
Sub o lata fatza,
Erai ingerul meu
Care,ma iubea mereu.
Atunci cand eu……..nu voi mai fi……


Doamne asa cum stam,noi amandoi ,in lumea mea moderna
Ma tot gandesc ca
Eu am ajuns sa traiesc zilele din urma.
Stiu k nimeni nu ma intelege
Si nici macar nu pricepe
Eea ce eu si cu tine stim….
Ca poate intr-o zi
Cand Tu vei hotara
Noi,doar cativa,vom pleca Acasa,la tine.
Voi lasa aici tot ce tine de mine……
Hainele mele vor sta tot asa cum eu le-am pus….
Cana din care am baut nu va mai fi ridicata
Cartile pe care le-am cicit vor sta de-acum
Cuminti pe raft,pline de praf..
Poate pana si casa imi va duce lipsa….
Dar Doamne ,poate daca oarecumva,
Nu i-ai lua si pe cei dragi ai mei
Te rog,ca a II-oara cand vei reveni
Sa ii aduci si pe ei cu tine
Ca sa fiu implinita
Stiind ca tu stii cel mai bine
Cum ecel mai sanatos pt.mine.


Saruta-ma

Saruta-mi ochii dar lasa-mi vederea
Saruta-mi buzele darn u-mi fura cuvintele,
Saruta-mi frunte,urechile,
Dar nu-mi distruge gandurile.

Te caut

Te caut ca si ieri
Pe drumuri vechi cu gropi si balti,
Poate pe o poteca ingusta,
La un colt de strada
Ma vei astepta din nou
Si-mi vei spune,ca inca ma mai iubesti
Pt.ca sufletul meu nu poate trece
Peste o dragoste fara pete.
Tacere

Timpul trece si odata cu el
Trece si viatza mea…
El duce cu sine amintiri
Ce nu vor mai reveni nicicand,
Duce cu sine iubiri ce poate de mult au pierit.
Si mai duce inca ceva…
Dragostea mea pt tata.

joi, 12 iulie 2007

Poveste

Eu sunt printesa din povesti
Dar fara imparatie.
Sunt cenusareas care acum isi duce
Viatza intr-un palat.
Sunt scufitza care s-a ratacit in drum spre bunica.
Si o frumoasa fara bestie.
Androgin

Cand ma uit la tine,oarecumva ma regasesc pe mine.
Ne completam perfect,
Tu esti jumatatea oceanelor iar eu sunt jumatatea uscatului.
Mana ta e inaltimea muntilor,
Iar coapsa mea e intinderea padurilor.
Buzele tale sunt picuri de apa
Ce ating cu dulci sarutari gura mea.
Iar ochii tai sunt stelele ce stralucesc
Noaptea impodobind splendoarea Lunii.

Disperare

Unde ai fost cand te-am strigat?
Si de ce m-ai last sa te astept asa de mult?
Cand eu cu sufletul si trupul,
Tanjeam sa te cunosc doar pe tine.
Acum ochii tai nu ma vor mai privi niciodata
Mana tan u se va inlantui de a mea
Si buzele tale nu vor mai simti atingerea mea.
Ramai cu bine dragoste ce te-am cautat atat
Si te-am pierdut fara macar a te cunoaste.

Tu…sperantza

Cand totul tace
Si nu are zare,
Brusc,tu imi dai sperantza.
Doar auzindu-ti vocea
Inima mea tresare de placere.

Cand totul pare negru
Si gandul mi-e destul de sobru
Privirea tai mi incalzeste trupul.
Si cand simt ca fortele ma lasa
Ma gandesc la Tine,
Si parka nici nu-mi pasa
De lumea ce ma lasa.
Tacere

Timpul trece si odata cu el
Trece si viatza mea…
El duce cu sine amintiri
Ce nu vor mai reveni nicicand,
Duce cu sine iubiri ce poate de mult au pierit.
Si mai duce inca ceva…
Dragostea mea pt tata.

miercuri, 11 iulie 2007

Mila

Doamne,tu al carui glas rasuna peste timpuri,
Opreste pt.un minut
Lumea ce se framanta.
Ridica-ne ochii,ca sa te vedem
Si lasa-ne inimile sa te cuprinda.
Suntem, asa de multi
Care uitam sa-ti multumim
Pt.verile ce le primim.
Dar Doamne,nu lua
In seama fapta noastra de ocara.
Caci noi ca aburii pierim
Si uitam sa mai iubim
Atunci cand nu vrem sa ne smerim.
Iarna

E din nou iarna,
Se asterne frigul sigerul peste casa ma,
Dar parka si sufletu-mi
Cuprins de prea multa liniste,
Ar vrea sa zboare spre zari insorite,
Care sa-mi incalzeasca pana si gandul.
E iarna,
Si copii zburda prin puful al al pamantului.
Se asterne peste sat
Un nor greu si gri…
Va ninge,imi spun,
Si simt cum fiecare fulg
Se desprinde din haosul cerului.
E iarna,
Cand totul tace si moare,
Totul cade intr0un adanc dolui
Dupa timpul ce a trecut,
Si poate ,cu el am murit si eu.
Noi doi

Sunt absolute singur,
Nu e nimeni inafara de mine si tine,
Intreaga lume e a noastra.
Tu esti al meu si eu sunt al tau.
Noi doi formam Universul,
Si Universul e dragostea noastra.
O dragoste care nu poate fi distrusa
De ura ,razboi si nici macar de vreun alt rau.
Noi doi formam Oceanul,
Pentru ca dragostea noastra e pura precum apa.
Ne scufundam impreuna si murim mpreuna.
Tu si cu mine,formama Soarele
Care lumineaza intreaga lume,
Sperantza care nu poate fi furata.
Ti si cu mine suntem una.
Si noi doi suntem vesnicia care ne uneste.
De ce?

Tu,inspiratie divina
Ce-l ce insufletesti chiar sip e cel mai
Pacatos om de pe pamant;
Tu,cel vesnic si Atotputernic
Nimeni si nimic nu Ti se poate opune.
Si atunci eu ,care cred
Si totusi ma intreb
De ce nu ma lasi sa-Ti vad chipul?
Poate k atunci as fi sigur…
De ce nu ma lsai sac red k esti aici si ma veghezi?
De ce nu-mi descoperi Universul
Ce ascunde misterul?
Poate daca as fi mancat
Din pomul vietii vesnice
As fi fost mult mai asemanator Tie.
Dar Tu ca Domn al Universului
Ai spus k pt.mine
Lucrarea Ta
E de ajuns sa stiu doar ce e bine.
Important

Ori cat as fie eu de neinsemnat
Pt.tine tot sunt de neuitat.
Doamne,daca aici nu sunt aplaudat si laudat
Poate cand ne vom intalni de ingerii tai voi fi asteptat,
Si atunci cu bratele_ti puternice si vocea-ti dulce
Imi vei sopti pt. o vesnicie
Ca ti-a fost asa de dorde mine
Cum nimnui nu i-a fost vreodata.
Eu cred

Eu cred ca ochii tai
Sunt ca doua stele de pe cer
Care atunci cand le privesc
Imi spun:te iubesc.
Buzele tale sunt asemenea
Florilor de mac ce-mi amintesc de nestemate.
Vocea ta e ca surasul bland
Al vantului de primavera,
Mangaiera ta e izvor de pace
Si privirea ta e ca lumina zorilor intr-o zi de vara.
Indoiala

Oare de ce imi sta in cale atata neindurare?
Cand viatza mea de aici e dor un abur in abis?
Si gandul meu nu e decat un fir de vant in infinit.
Oare de ce stele tac cand eu strig neincetat?
Si de ce luna trece sin u vede
Ceea ce se petrece?
De ce florile mor ca sa traiasca
Pe cand eu traiesc ca sa mor?
Si cine poate stii
De ce noi,
Doar trecem pe –aici,
Lasand in urma noastra
O viatza intinsa si dureroasa.
Teama

Doamne ,tu stii ce-mi doresc eu ,cel mai mult
In lumea asta grabita?
Ca orice s-ar intampla in viatza mea
Sa nu fie fara voia Ta.
Daca ar trebui sa aleg
Tu sa fii inaintea mea,
Daca ar fi sa stau sis a dorm
Tu sa-mi veghezi somnul,
Daca ar fi sa zambesc sis a iubesc,
Tu sa iubesti intai.
Daca ar fi sa sufar,tu sa ma intarestu;
Iar daca ar fi sa mor,te rog fierbinte,
Nu ma lasa nici atunci de aman.
Caci eu doar pe Tine te mai tin mint.
Dorintza

Ce ar fi inima mea fara voia Ta?
Si unde mi-ar fi sufletul
Daca tu cu Duhul
Nu mi-ai ocroti trupul?
Doamne,ce folos as avea daca as gastiga
Toata bunatatea din aceasta lume?
Cand eu nu-s aici decat un abur
Ce azi e maine poate nu.
Te rog ,nu lasa k nenorocirea
Si nici macar pieirea
Sa-mi inchida ochii
Si sa-mi stearga sufletul
Cu lutul ce-mi ucide gandul.
Taina

Doamne,oare cum ar putea mintea mea saraca
Sa-ti multumeasca
Totusi,k inca nu-mi iei din viatza?
Doamne,tu stii ruga mea nerostita inca
Si-mi intelegi
Gandul pe care nici eu nu-l stiu,
Stii de multe ori k vorba-mi
slaba va lovi intr-oalta salba,
Si auzi cum lacrimile mele cad
Fara niciun ragaz.
m-as gandi k poate daca ma lupt pe coate
de una singura,
voi izbandi,fiind neprinsa
de talazul pieirii.
si poate ,recunosc
ca imi ascund temerile
dupa amintirile
ca ma intaresc pe drum
intre crengi ce ma sugrum’.
Dar Doamne,nu uita
Ca nimeni nu ma poate intelege
Asa cum pot eu pricepe,
Ca lumea mea
E ascunsa
Si doar de tine poate fi strapunsa.
Daca as fi…

Daca as fi soare
Ti-as lumina pasii zi de zi
De-as fi noapte
Te-as acoperi cu vesmantul meu plapand
Ca san u te vada nimani.
Insa nu sunt nici soare
Nici noapte si nici cer
Sunt doar eu,o fiintza pieritoare
.
Tu esti…

Tu esti pt.mine
Raza calda a soarelui
Ce imi mangaie fatza
Fiecare bataie calma a inimii,
Lacrima pe care nu o scap ,
Si sangele ce imi inunda trupul.
Reintalnire

Ai spus odata ca va fi o zi incare
Ai sa maiei la tine,
Si-o sa-mi dai aripi ingeresti
Ca sa ma reintalnesti;
Dar doamne nut e supara ca iti spun…
Lasa-ma sa ma mai ascund
Sub umbra durerilor,
Ce imi descopera
Lacrima amintirilor,
Ca sa imi aduc aminte,
De harul ce se intinde
Peste a mea minte,
Si mai lasa-ma
Sa ma iubesc asa cum stiu doar eu.
Pieire
Poate c-am uitat de unde am plecat
Si m-am tot ratacit de casa
Intr-o lume desfatata
In durere si trisat.
Vad cum totul imi sta in cale
Spre a merge mai departe,
Nu zaresc inca nici o lumina
Ce m-ar face sa grabesc
pasii mei spare casa in care locuiesc.
Si sunt plin de amar si chin
Dar tot nu am o cale
Catre a mea zare.

Mi-e asa de rece
Acum, parka si frica ma trece
Cand ma gandesc
Ca n-am sa mai gasesc drumul spre casa.
Oare am sa ma tot rotesc?

Psalm
Doamne,oare cat as mai putea
sa ma minunez de slava Ta?
Si oare ai vrea sa ma ierti
De rele si-n tristeti
Ce ti-le aduc in suflet
Cu fapta si al meu cuget?
Stiu ca eu sunt singur,
Iar ,Tu esti mare si puternic;
Du-ma sus cu Tine
Sa te am tot langa mine
Dulce gand de iubire.
Tacere
Doamne,acum si eu tac,
Si nicicum nu ma impac
Cu gandul c- as putea fi si eu
Un vames ca Zacheu;

Zdrobit trist si ametit
De-a lumi voce impanzit.
Ia-ma si pe mine,
Ca sa nu-mi fie rusine
Nicicand de tine,
Jos de pe copac,
Sa-ti fiu si eu oratc
Aici in groapa cu lei ce-i pandesc pe mielusei;
Si Doamne,nu uita
A-mi lasa un loc de asta data
Ca impreuna sa cinam
In a ta casa.
Poate odata

Poate odata imi vei deschide ochii
Ca sa pot vedea pironii
Lui Isus cel de pe cruce
Care inca pacatul imi duce.


Poate odata voi intelege
De ce El se jertfeste
Pentru o lume ce glummest
De Cel ce o iubeste.


Si ca poate inca odata
Imi vei sterge inca o lacrima
Ce imi poarta sufletul
Pe taramul intunericului.


Poate odata voi fi si eu acasa
Acolo unde florile nu mor,
Soarele nu piere,
Duhul nost’ traieste
Cu vise linistite
Ce ascund tainice povesti.

Rugaciune
Doamne,Tu,Stapan al lumii si-al luminii,
Cel ce aduci copilaria ,
Si veghezi batranetea,
Ia aminte la vorba mea saraca
Sa nu-mi fie inima necurata,
Vegheaza-mi sufletul
De intunericul labirintului,
Si alina-mi durerea
Ca sa nuu-mi simt pierirea,leaga-mi ranile
Ca san u le astupe mustele.
Curate-mi inima si trupul
Sa nu fie si ele sub tumultul
Razelor ce nu invie.
Imbratiseaza-mi sufletul
Ca san u fie dus de vantul
Ce-mi asterne mormantul.
Si totusi,daca poete odata
mi-ai lasa mana in graba,
te rog sa Iti aduci aminte
Ca eu,lutul necioplit inca,
Sunt aici ca pamentean
Si tanjesc dupa cuvinte
Ce descopere cuminte
Stropii alibi de fericire
Si lacrimi de duiosie.

joi, 5 iulie 2007

Te iubesc


Te iubesc nu pentru ca asa trebuie,sau ca asa e logic...
E firesc ar spune altii...
Insa eu cred altceva,tu esti toata binecuvantarea
Tatalui meu ceresc,
Emotia fiecarei licariri a zorilor
Si surasul amurgului imbatat de cantecul dulce al sperante.

Mi-as dori sa-ti spun odata
ca iubirea e uimirea ce impanzeste
Sufletul limpede al fiecarui om care trece prin acest apus.