Mister

Am intrebat cerul daca nu cumva imi cunoaste misterul…
Mi-a spus k e prea devreme
Sa-mi rapunda,sunt prea tanara
Ca sa-I cuprind intelesul.
M-am dus apoi si am intrebat marea
Daca nu cumva imi cunoaste ardoarea?
A spus k eu sunt copilul rupt din sine
Si ca imi cunoaste pana si suflarea.
La urma m-am indreptat spre munti.
Erau asa cum ii steam eu,batrani,osteniti
De oboseala veacurilor dar totusi,vii.
Ei mi-ai spus k sunt dulcea lor visare
Si ar vrea,pe z ice trece tot mai tare
Sa-mi simta imbratisarea.