Aici...adio

Imi las aici gandurile,trairile si uneori,chiar tanguierile.
Plec ,plec intr-o lume indepartata
Nu ma intreba cand ma voi intoarce,
Pentru ca nici chiar eu nu stiu,
Stiu doar ca voi fi plecata timp indelungat...
Te rog sa nu ma cauti
Pt. ca acolo unde voi merge eu
Tu nu poti pasi.
Crede-ma e mai bine asa
Tu aici iar eu acolo,nu plange
Lacrimile tale nu ma vor mai face sa dau inapoi
Timpul iti va vindeca usor ranile.
Lasa-mi mana,nu-mi face desparirea si mai grea,
Nu stiu ce voi mai face;
Ma gandesc doar la sangele ce imi va inunda inima
Si la suferintza care mi-a fost ingaduit s-o suport.
Plec,dar nu pentru ca nu te mai iubesc,
Ci pentru ca am nevoie sa ma regasesc pe mine insami
Si lume de unde am pornit.
De aceea ,acum ,te rog ,iarta-ma pentru durerea ce ti-o provoc.
Ramai cu bine.

Iubire oarba...

Crede-ma, ti-as spune ca te iubesc,insa stiu ca ar fi mult prea repede...
Mi-ai spune ca nu poti iubi un om fara macar sa-l fi vazut vreodata,
Dar atunci spune-mi,de ce imi intelegi sufletul?
Si de ce imi soptesti exact cuvintele de care am nevoie.
Poate in tine imi gasesc alinare
Si urechea ta e filtrul prin care- mi trec durerea.
As vrea sa te privesc in ochi
Si sa-ti vorbesc fara cuvinte,
Sa te imbratisez si sa te sarut.
Oare chiar nu vezi ca ma sfasii in bucati in fata ta?
Si ca ori de cate ori imi spui
Ca trebuie sa iubesti,imi sangereaza inima...
Oare de ce mi-a fost data sa te cunosc
Daca tu,nici macar nu poti fi vazut de mine?
De aceea te rog,nu-mi frange inima
Deschide-ti mai bine ochii
Si observa ca eu tin la tine,
Chiar daca risc sa ajung o adiere de vant.

Departe de fericire


Oare cat de departe poate fi fericirea?
Dincolo de cer,
Sau poate dincolo de pamant...
Nimeni nu o poate zari,asa cum nimeni nici nu o poate simti
Decat doar pt.cateve momente.
Uneori parca ar fi doar la o adiere de vant distantza
Alteori e asa departe incat ai zice ca e la capatul Universului.
Doamne,de ce ne e dat sa tanjim dupa atata iubire ?
Ca fiintza noastra moare incet,
Ca o inima in glastra.

Scrisoare

Ma gandeam sa-ti scriu o scrisoare,
Una obisnuita,in care sa te intreb ce mai faci;
Mi-am luat ca hartie pajistea verde a campiilor
Iar ca stilou ,albastrul inchis al marii
Nu stiam cum sa incep,dar vroiam sa-ti spun ca nu te-am uitat
Si nici nu te voi uita vreodata.
Imi adusesem aminte de clipele petrecute impreuna,
De zambetul tau cald
Si de vocea-ti plapanda,
De toamna, care ne-a despartit,fara ca noi sa ne dam seama.
Mi-am semnat scrisoare
Cu picaturi cristaline de lacrima,
Ce imi curgeau siroaie de pe obraz,
Insa in final,ma gandeam cum sa ti-o trimit,
Cand tu, erai dincolo de cer.

Stralucire

Eu dau lumina Pamantului,
Aruncand stelele asupra lui
Care-i lumineaza si cel mai adanc intuneric.

Eu dau lumina Soarelui
Care isi ia energia din sufletul meu.

Si eu arat lumina ingerilor
Indrumandu-i spre oameni,
Ca sa-i invete cum sa zboare
Atunci cand aripile lor de mult s-au vestejit.

Iubire

Iubire ,doar noi ne stim bataia armonioasa a inimii,
Care uneori rasuna pana dincolo de oceane...
Tu esti cerul nemarginit
Iar eu sunt pamantul finit.
Dragoste noastra e inirea dintre ape si uscat,
Rasaritul soarelui e sarutarea noastra iar lumina Lunii
Ne e imbratisarea.
Iubire, cum stii tu
Sa-mi ghicesti cuvantul
Si sa-mi pictezi conturul,
Cum stii sa-mi umpli parul cu flori
Si sa-mi imbraci sufletul cu picuri de roua.

Fericire


Fericirea mea sunt apele cristaline,
Care imi oglindec chipul.
Visarea mea sunt muntii,
Care imi privesc gandul,
Dreagostea mea cerul,
Care imi oglindeste ochiul.

Ma inchid...

Uneori ma inchid in mine,
Asa cum inchide cerul soarele...
Ii acopere stralucirea si ii distruge frumusetea.

Uneori ma inchid in mine
Precum floarea noptii
Doar ca sa-mi ascund durerea.

Alteori insa
Ma inchid in mine
Doar ca sa nu mai aud strigatul lumii
Si galagia suferintei.
Totusi,in fiintza mea tulburata
Imi gasesc linistea,
Ascultadu-mi fiecare bataie a inimii
Si contemplad chiar propriul meu Univers.