Umbre

Pasii mei trecuti
aseaza cuminti urme ale trecutului vesnic dureros...
stau si vorbesc cu luna si stelele,
vor sa imi cante imnul lor de mii de veacuri,
insa,acum sufletul meu inghtzat,vrea sa asculte doar caderea haotica frunzelor.Mi-as dori sa cuprind cerul in palme si sa il am doar pentru mine,
pentru ranile mele.
Toate gandurile-mi albastre rasar ca niste picaturi line de apa,
prea usore si prea invizibile.
Iata-te imi spune o voce,priveste aici...vezi?
Eu sunt ...tu ...oglindirea ta, ceea ce tu ai fi vrut sa fii.
nu-mi tulbura ideile si nici bataile inimii,
elibereaza-ma si lasa-ma sa traiesc fara tine...fara ochiul tau bolnav de lacrimi.
Acum simt...cum ma indepartez incet de tot de mine,de tot ce insemn eu
pentru trupul si sangele meu...poate umbrit doar de dragoste.