Incerc dinadins sa imi pastrez macar o parte
din zdrentele pe care le-am adunat,
nu as vrea sa ma despart inca de ele,mi-e teama.
Cine stie ce se va intampla daca eu le voi parasi?
Nu as vrea ca altcineva sa le vada,
sunt ponosite ca sa mai pot schimba ceva la ele,
dar simt ca vechimea lor e egala cu anii mei,
cu iubirile si temerile mele.
Ma simt in siguranta atata timp cat ele nu ma parasesc,
sau nu imi cere cineva sa le parasesc;
recunosc,le indragesc, dar nu mai stiu pentru cat timp.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu