Un gand din multe

Cand am un pic de timp
ma tot perindez din blog in blog
sperand ca voi gasi ceea ce eu nu am.
Mie imi place sa ii admir pe altii,
ii simt mai mari ca mine;
ma regasesc in virusul acela care
ma doboara si imi da batai amare de cap.
Voi nu obositi?
Eu da,si mie rau ura pe mine
ca sunt asa de ingusta,
ca renunt usor la toate
si nu ma stradui mai mult
sa fac din mucegai argint.
Doamne, ma tot gandesc
la viata,c-as putea culege
din ea ce imi place,
s-o lipsesc de atata rau-bun ce are,
sa ii dau doua palmi
sa-si revina,
ca un foc obosit sub flacari.

AURORA OMENEASCA

INCERC SA MA AJUNG DIN URMA
CAUTAND MEREU SIMPLITATEA
IN LUCRURI MAI COMPLEXE.
INCA NU STIU SA FIU
CEEA CE NU SUNT.

UCID DEMONUL DIN MINE
CREZAND CA IN URMA LUI
VA RENASTE UN INGER.
DAR CUM POTI DIN DRAC
SA FACI INGER?
CACI EI LA CER NU SE INALTA
ASA USOR CUM AU CAZUT.

SI CONTINUI SA NASC
IN FAPTURA MEA VIERMI
CE IMI MANANCA TRAIREA,
DE M-AS DEZBRACA DE OMUL ASTA
(AMESTEC DE INGER SI DRAC)
SI A LUA TRUPUL SOARELUI
TOATE LE-AS STI SI LE-AS VEDEA.

CE-MI DORESC EU?
TACERE SA TE AUD
SI LINISTE LA POL SI ECUATOR,
CA ALBUL SA FIE ALB
SI NEGRU SA FIE NEGRU.
A,SI O PERECHE DE ARIPI ARGINTII
A INGERILOR VII.

INCERC SA IMI VEGHEZ PASII
DESI NU STIU PE UNDE S-O APUC.
MA LEAGA UN LANT GREU SI RECE
E CA TOAMNA VIETII,DOAMNE
CATORA L-I SE BALANSEAZA FIRUL VIETII
GATA GATA SA SE RUPA.
DE-AS INCHIDE OCHII SI
MI-AS ASTUPA URECHILE
AS AUZI URELTUL DISPERAT AL PAMANTULUI,
MAI MULT CA ORICAND STRIGA DUPA SALVARE-
AJUTOR!!!DAR CINE SA-LA JUTE?
CA S-A IMBATAT DE TIMP,
SI IMBUIBAREA NU-I DA PACE
E PREA AMETIT DE PLACERE SI MINCIUNA;
RODUL LUI E PUTRED
SI SOARELE-I STA ASCUNS,
NICI SA-L VADA.
SE PARE INSA CA IN CURAND VA PLOUA SI
ANUNTA CERUL VREMURI GRELE
DAR NU MI-E TEAMA
O, DE MI-AR STERGE SUFLETU PLIN
DE LEPRA SI VENIN,
DE-AR UCIDE RAUL
CU PICATURI SFINTE.
MI-E TARE DOR DE LUMINA SI INGERI,
DE UN ALT OM.
MA DEZBRAC DE MINE
SI DE UMBRELE MELE.
SA-MI INTRE PLOAIA IN TRUP SI MINTE
SA MA SCHIMBE.

SPRE INFINIT

DE KT TIC&R.A.I

TOTI SE SCHIMBA INSA EU NU SIMT
ACELASI LUCRU
DE PARCA
ZBORUL PROMIS S-A SINUCIS
PE-UN ALBASTRU INDECIS,

SATUL DE UN SUFLET
CU ARIPI ALBE SI FARA SANGE
S-A HOTARAT A TREACA PE UN ALT TARAM
CU LIVEZI SI CERURI AURII,

SPERAND CA VIATA NOUA SA-I INCHIDA
ACUM HOTARUL IMENS DE GOL,
DAR CUM OGORUL NU RAMANE NICIODATA NETOCMIT,
ZEII DE PIATRA,CU DUH CRUD SI RECE,
S-AU GANDIT SA-SI OSTOIASCA
DORUL AMETIT DE MII DE ANI,
CULEGAND SI ALEGAND
MARACINI DIN CHIN SI VAI.
DEZORIENTAT FIIND S-A IZBIT FRONTAL
DE OCHII EI,
CEA MAI FRUMOASA DIN INTINSA ZARE.
LASAT-AU MARACINII PENTRU ZEI,
SI-AU PLECAT IN ALTA CAUTARE.
HOINARIND AIEVEA,IN ZDRENTE PONOSITE
PRIN LUMI CU AXE PARALELE
SI CULORI CU UNDE VERZI,NEGRE RUGINITE,
CUPRINS-AU UMBRELE MURIBUNZILOR
LOVITI DE URLETE SI SETE.
DAR,DOAMNE,STRIGA DORUL GOL DE TAMPLE,
DE UNDE ATATEA MII DE UMBRE ,
CARE MAI DE CARE BETE
SOCOTINDU-SE PE SINE DREPTE?
SCULPTANDU-SI FIECARE DUPA FORMA
UN LOC DE CER FARA MARGINI SI MARIME
CAUTAND SI-O SLOVA IMPODOBITA
CU DIAMANTE SLEFUITE.
HE,HE, UMBRE INTUNECATE,
CA DIAMANTELE RASAR PE NEGANDITE,
SA MULTUMEASCA CERULUI
SI PENTR-UN CERC MANJIT CU LUMINA
CE SE SCURGE DINTR-O LUNA.
CA DINCOLO DE RAU SI ZGURA,
SE ASCUNDE UN DOR IMENS
DE DRAGOSTE CU URA.
CE IMPARTE PAMNTUL IN DOUA
UN ALB SI NEGRU
NICIODATA GRI.
(CU MULTUMIRI)

:)

Stii, azi mi-am amintit ca mi-e dor de tine,
sper ca intr-o zi sa ma cauti
voi astepta pana la infinit,
nu mai stiu ce sa iti scriu
sau cum sa incep
te rog nu ma dezamagi.

LINISTE!!!!!!!!

Mi-e rau dor de mine,
de o clipa de liniste in care sa ma regasesc,
sa imi mananc linistita portia de energie.
Sa taca lumea o segunda
si sa ma lase in pace,
sa ma astup cu frunze noi si vechi
si sa dorm o zi sau doua.

NU E TEAMA

Cand imi e tare tulbure inima
ma asez pe margine unui gand
si imi imaginez un apus der soare racoros,
de parca as sti ca sinele meu e ca un praf
ale carui particule dispar incet,
imi urasc teama si cu cat as incerca sa o ascund
cu atat iese mai mult la iveala.
mi-am pictat un prieten
dar el era sortit vietii doar pentru o zi
si de atunci il tot visez
asteptand ziua cand vopseaua lui
sa se tranforme in carne si sange,
si suflarea-i in aer.
nu de mine m-as ascunde,nu
si nu mi-e teama de durere,nici gand,
fug de ura si tristete,
de rautea ce se aduna in dune
ca intr-un desert obscur.
De ar fi atata ingeri incat sa duca lupta pentru noi,
iar noi sa ne odihnim cuminti un veac sau doua.

Dor

Nu ma intrebi niciodata de mine,
de omul din mine care uneori tanjeste dupa luciditate;
in van incerc sa iti explic cum sa ma iubesti,
adevarul e ca nici nu iti dai silinta.
Ma simt de parca i-as arunca Universului planete noi
doar asa ca sa se obisnuiasca cu ceva dureros,
sunt in criza de sange pentru ca hematiile mele mor incet
si devin mai alba sau mai transparenta.
Golul asta imens ce-l simt e ca o pata de cerneala,
il sterg cu zdrente umede sperand ca va dispare,dar imi fac mai rau.
Mi-e tare dor de vorbe,
de priviri si flori
mi-e insa si mai dor de mine si de tine,
de noi doi asezati in noapte pe o banca,
de povesti fara rost si de rusine,
mi-e rau dor de fluturi din stomac,
de frumusete si siguranta.
Acum, ma intreb cand va mai fi
prima clipa din sfarsit,
sfarsit.