NU E TEAMA

Cand imi e tare tulbure inima
ma asez pe margine unui gand
si imi imaginez un apus der soare racoros,
de parca as sti ca sinele meu e ca un praf
ale carui particule dispar incet,
imi urasc teama si cu cat as incerca sa o ascund
cu atat iese mai mult la iveala.
mi-am pictat un prieten
dar el era sortit vietii doar pentru o zi
si de atunci il tot visez
asteptand ziua cand vopseaua lui
sa se tranforme in carne si sange,
si suflarea-i in aer.
nu de mine m-as ascunde,nu
si nu mi-e teama de durere,nici gand,
fug de ura si tristete,
de rautea ce se aduna in dune
ca intr-un desert obscur.
De ar fi atata ingeri incat sa duca lupta pentru noi,
iar noi sa ne odihnim cuminti un veac sau doua.

Dor

Nu ma intrebi niciodata de mine,
de omul din mine care uneori tanjeste dupa luciditate;
in van incerc sa iti explic cum sa ma iubesti,
adevarul e ca nici nu iti dai silinta.
Ma simt de parca i-as arunca Universului planete noi
doar asa ca sa se obisnuiasca cu ceva dureros,
sunt in criza de sange pentru ca hematiile mele mor incet
si devin mai alba sau mai transparenta.
Golul asta imens ce-l simt e ca o pata de cerneala,
il sterg cu zdrente umede sperand ca va dispare,dar imi fac mai rau.
Mi-e tare dor de vorbe,
de priviri si flori
mi-e insa si mai dor de mine si de tine,
de noi doi asezati in noapte pe o banca,
de povesti fara rost si de rusine,
mi-e rau dor de fluturi din stomac,
de frumusete si siguranta.
Acum, ma intreb cand va mai fi
prima clipa din sfarsit,
sfarsit.

Vara

Iubesc vara si tot ce aduce ea,
cirese si soare,
mare si racoare.
Iubesc vara pentru mireasma ei
de grau si noptile-i calde.
Iubesc vara pentru cerul
ei senin din fiecare dimineata,
pentru aminitirea ce mi-o lasa.
Iubesc vara ca e plina cu flori si fructe
si copii zburdalnici.
Si o mai iubesc ca-aduce viata
si speranta si ca alunga frigul la celalalt pol.
De-ar fi vara neincetat,am trai mai veseli si mai mult,
am vedea soarele mai des si am fi ca el,
de ar fi vara am fi mereu in straie de sarbatoare
si poate ne-am iubi mai mult.
De ar fi mereu vara am fi mai bogati ca oricand
si am uita de zile reci si nopti lungi si negre,
am trai mai mult in lumina,si lumina am fi noi.

GLAMOUR

Ce glamour as avea daca mi-as lasa
gandurile sa incolteasca?
Ar arata ca un peste uscat pe un mal sters de ape.
Visez un vis ce imi place
si ma ascund uneori de el
dar niciodata nu-l transform
in plastic sau carne,
e un fel de ruj ce nu rezista mai mult de
patru sau cinci ore.
Ce farmec as avea daca as spala norii in cerneala
si ti-as tricota tie un vesmant cu papadie?
Hai sa numaram literele,
si din adunarea sau scaderea lor sa ne cumparam
o colivie si sa ne inchidem acolo,
apoi sa rugam vantul marii sa ne
lepede in universul lung si mare,
Fara oameni si fara zarva noptii albe.

Azi

Azi imi simt sufletul incordata
si lovit de graba timpului,
ma doare ticaiala aspra a ceasului
si apusul sangeriu al soarelui.
Oare cate zile mai trebuie sa imi duc
pe umeri bagajul mare cu neplaceri?
Ideea e ca omul isi rupe sinele
pentru a se desprinde de ochii si pielea sarpelui.
Ador linistea mai ales cand ii aud cantarea,
si ma gandesc ca intr-o zi sa o chem
sa cantam un cantec sau poate doua,impreuna.
Am nevoie de un prieten, fara multe fete
desi unii zic ca e in voga,
sa vedem ce zice viata.

Psalm

DOAMNE CAT VOI TRAI TE VOI RUGA
SA IMI PAZESTI OSUL SI CARNEA.
SA IL OCROTESTI CU OCHIUL TAU SFANT
SI NICIO URA SAU RASCOALA
SA NU-I TULBURE COPILARIA.
MANA TA PUTERNICA SA-I CREEZE DRUM SI CALE
SPRE O CALDA ZARE,
TESUTA CU FIRE DE ROUA
SI PANZE DE BRUMA.
ADUNA-I TU GRIJILE
SI NU LASA SA IL NAPADEASCA DURERILE
PENTRU CA OSUL MEU SI CARNEA MEA,
SUNT RODUL INIMII SI AL FIRII
ADUNATE-N TRAISTA BIRUINTEI.

nu stiu

tot timpul incep cu nu stiu
si apoi sfarsesc cu poate asa e bine.
Nu stiu ce va iesi si nici cum va fi,
stiu doar ca e asa un ceva
despre care nu stiu cum arata.
cel mai bine e sa nu iti spun la ce ma gandesc
pentru ca visul meu e un lichid
care uneori se transforma in gaz sau nisip.
incet dar sigur imi putrezesc ideile si idilele
si odata cu ele piere si praful urmelor.
azi rasare soarele mai sadic ca nicicand
si poate va apune solitar, ca ieri,
depinde de starea vremii,
iti spun doar ce vad azi si ce simt
pentru ca ce e dincolo de mine inca nu pot sti.

DUMNEZEU VESNIC SI PLIN DE DRAGOSTE

Doamne,cand voi ajunge eu la acea inaltime
sa iti ating gloria si sa iti simt atingerea,
voi lua cerul si luna si tot ce ai creat Tu,
si voi scrie cu inima mea ´DUMNEZEU VESNIC SI PLIN DE DRAGOSTE¨.
Insa pana atunci imi voi stinge setea
cu stele mici si ma voi multumi cu aripi de ingeri
si faramituri de mana.
Nu-TI promit ca voi fi mereu bun
pentru ca nu stiu sa fiu inca.
Alerg si ma joc cu fiorii sufletului
ca un copil alintat de zambetul Tatalui.
Asteptand ziua in care ma vei privi in ochi
si atunci cu lacrimi sfinte
ma voi ridica de pe lespedea rece
si-Ti voi cuprinde bratul vesnic
stiind ca nici un om si nici o spaima
nu ma desparte de Tine,
Painea vietii.